|

Lu fije:
s'arrizze a li sette,
la barbe,
lu café calle calle.
Lu mutore,
nu mizzette di terre
a pimmadore.
Ddu misce di fatije,
senza sidore:
tre milijune.
'N dialette
Tempe di vutazjune.
M'avesse vulute purta',
pi' i' strilla' pi' li balcune.
M'accome puté fa'?
'N dialette?
Mi dome vò capi'?
Chi li sà.
Ma j' sol'accuscì
sacce parla'.
'N dialette!
Lu parla' pulite
m'avesse vulute 'mpara'.
Ma quande,ca deva fa' n'esame,so capite,
mi so jte a 'rcummanna'.
'N dialette.
A ssintirme parla',
sempre 'n dialette,
cullù ca lu favore ma deva fa':
Ccoma ja spunne quande t'assiette?'N dialette?
Ci so 'rnunciate,
a parla' italjane,
e a purtarme candidate.
Mò lèteche sole gni li pajsane.
'N dialette.
Jsse mi capisce,
e mi dom'arispette,
pure si li cose li sacce dice,
sole...
'N dialette.
Scine nu Sigismonde, nu De Lurete,
nu Dommarche, nu De Titte, Anelli,
si ponne legge, sonne pure bbelli,
ma nisciune, a te, ti po' sta' 'rrete.
Vu mette cose ca parle nu ccone
di mare, muntagne e frignarije,
ca n'n vvale 'na cciappe di bittone,
'mbacce a "La cocce di San Dunate",
"Lu destine", "Lu timore de Dije",
"Lu privilegge de lu disperate"?
Li labbre à strette;
à da da' mmagna',
gna d'à fa',
a quattre fije;
védeve, sennza cunsije,
a la fatije s'armette.
Li fije l'à 'ngrussjete.
Une à studijate,
l'jètre à fatijète.
Si vulé 'ggiusta',
s'à miss'a fabbrica':
ci l'à sunjete.
S'avé ggiustate.
Li fije spusjéte,
tutte 'ntorne sistimjéte;
gni la famija sé,
tutte cuntente si statté:
.............................................à suspirate.
Stenghe gni la morte 'nnienz'a ll'uocchie.
E' gni n'addore di mintucce
gna stié 'ssettate sott'a nu fresche.
Stenghe gni la morte 'nnienz'a l'uocchie.
E' gni la vulìja di la piane
pi' nu picurare a la muntagne.
Stenghe gni la morte 'nnienz'a ll'uocchie.
E' gni la salute pi' n'ammalate,
gni lu sci' a llibertà pi' nu carciarate.
...'Nnienz'a ll'uocchie!
Tené fijeme a lu lette.
Paré ccome,
a 'na habbie, nu passarette.
Tensé fijeme a lu lette.
Mi ni jeve,
a fore spesse, pi' dispette.
Tené fijeme a lu lette.
Jere gna 'rntré,
arret'a mme so 'ntese: sette!!!
Trummente da la marine nu vende
sforze e ciuffile da la matine,
lu vjecchie cacce 'na rocchie di spine,
'rcape lu ticchie a core cundende.
Passe lu juorne, arrive la sere;
s'allisseje ddu cice gni lu sale,
spinileje lu vascelle di nere.
'Ntorn'a lu foche, 'mmane nu vicale;
lu ticchie fa 'ncalla' la ciuminjere,
s'appose lu vende...e nengue guale.
La fratte fiurisce e mo' li cielle
cante e s'archiame isse fra isse;
nu ciuffile mi scappe: gni nu celle
vuless'archiama', vicin'a mmé, esse.
Li vuless'appiccia' gni 'na surelle
e 'ngire pi' lu ciele li purtesse;
ma mo' n'n è cchiù chi lu tempe quelle.
La bbella staggione mo' à passate,
j'ancuccia' gni li pied'e gni li mane:
la vicchiaje li scenne m'à tajate.
Picché mi dicete
male,
si pure j' vojje veve?
A stente
pozze lassa'
la puhisije,
ma la mojje,
gna ja fa',
li pozze lassa'?
M'à date già
'na cuntentezze:
quande l'ajje spusate;
j'attocche
a dàmmene n'atre:
quande li vajj'accumpagna'.
Sacce sole ca,
si so' vijecchie,
mi cunvien'a pazzija',
picché tante,
li chiappine s'avvicine.
Pi' quante mi ni vajje,
si la terra
s'ammestiche gni lu foche
n'n mi n'importe:
j' stenche bbone.
Quand'a ttruva' lu bbene, so' pruvate,
che sci mmaréjje!, lu male facenne,
m'à dome sembre ditte: fatt'ambenne.
Sole pi' mmé sèmbremà so' truvate,
sopr'a 'sta terre, bbelle e aggiustate
La puhisije,
quell'addavere,
habbija
appress'a l'arte,
lu sapé,
la paure di di'.
La puhisije,
quanta fatije,
quanta pene,
pi' fa' sci'
da la penne
l'alma pulite.
La puhisije,
è gni n'albere,
nu celle ca vole,
'na barca a vele,
'na forma di pane,
'na nuttata d'amore.
gni li cierchie e 'na seccia,
o na canne gni nu cuccilone
e nu spede 'mmane,
li jeve circhenne.
Quande salipé lu cerchie
o sinté muccica' lu cuccilone
e l'inturcené gni lu spede,
allore li vidé.
Brutte, rosce, pilose,
li tinaje apierte,
e mi deva st'attente
ca mi lassé lu segne.
Quande l'arporté a la case
e mamme ci preparé lu sughe,
pi la casa si spanne
...n'addore di marine.
Tenghe li fijme luntane.
La case pare
‘nu cummente di carmilitane.
Tenghe li fijme a la citá.
Mi ni vajje,
a fore spesse, pi' scurdá.
Tenghe li fijme a la citá.
Jere gna 'rntré:
Arrete a mmé so ‘ntese:
Addo’ si ‘jte. Tumá!!!!”
"Chi pozza ésse' sempre cchiù cuntente
de quelle che te porte la furtune,
lu monne è bbelle e nen fa nijente
se ogne juorne nne stì de bbona lune:
ci stà chi tè li guajje ogne minute,
statte quijete e pienze a la salute!
Certe la vita è piene de surprese
si sogne sempre d'aesse' chissacose
j' ti li diche bbelle a l'abbruzzese:
mo' ti sì fatte grosse e vu' la ...spose
ma tu li sì chi tante te vo' bbene,
chi ti po' libberà da ogne pene
e ca ti po' aiutà a qualunque vije:
Mamme e Papà 'nghe tutte la famije!
Pure si huojje tu sì maggiurenne
pi' isse sì come quande jve piagnenne
picché vulive lu bobbò e la caramelle
e quanda ire cuntente e pazziarelle".
Tant'augurie pi' Ive a diciott'anne
e 'nghi solde e salute pi' cent'anne.
Pò gni lu sporte avé cumijate;
a vojj'a di',la mamme - cuccilone!!!,-
n'n l'à lassate ma' chi lu pallone;
ma n'n m'à tradite: s'à diplumate.
A Bologn'à vulute j'; pi' vulije,
pure se forse j' custé salate,
sa sentute de fa'...astronomije.
Ccuscì, pover'a mmé disgrazijate,
ca mi piacé poche la giometrije,
pi' fije, pi' case, mi so' 'rtruvate,
...'nu scinzijate!!!
Lu frate ca già s'à laureate
s'accucchie gni la sore tante care,
ca forse cchiù di sale ja custate:
ma doce vé, si sa, dope l'amare.
Ni vulé vedé cchiù penne e libbre
dope ca sbattute a l'istitute,
ma s'avé 'rchiappate pi' 'na febbre.
Na febbre ca je dé ser'e matine,
lu bbene c'a li citil'à vulute,
ca l'à fatte duventà...'na mammine!!!
Dapò, luntane, s’à fatte cchiù grosse,
quase pi’ nu ccone ciavè ‘rpinsate
ma quande si stev’a ddà ‘na mosse,
la biond’Elisabette à ‘ncuntrate.
Si capé e tutte ‘na cocce paré:
matrimonie? ma vi s’à ’ntruvitiète?
Ca l’à‘ncuntré nu monece(1) n‘n sapé.
L’à ‘mpapite: à troppe chiacchieriète;
nu belle ‘ncontre gni li famija sié:
stà tutt’e ddù a loche(2) ...’ngninucchiète.
________________
1) Padre Lorenzo Polidoro.
2) Altare del Convento di Sant’Antonio,a Lanciano.